Hepatita B, cea mai frecventa afectiune cronica din lume
Hepatitele de tip B reprezinta, la ora actuala, o amenintare majora pentru sanatate. Statisticile consemneaza ca, la nivel mondial, una din 12 persoane este infectata cu un virus hepatic fara a avea habar.
Hepatita este o afectiune inflamatorie a ficatului, cauzata, in majoritatea cazurilor, de infectii virale. În functie de tipologia virusurilor, hepatita este impartita in cinci categorii: A, B, C, D si E. Importanta depistarii hepatitelor virale cronice este indicata de prevalenta ridicata a hepatitelor virale cronice, de varstele tot mai scazute la care apar, dar mai ales trebuie tinut seama de consecintele grave si ireversibile in hepatitele netratate. Acestea sunt: ciroza hepatica si hepatocarcinomul sau cancerul hepatic.
Este indicat ca populatia sa se adreseze medicului specialist gastroenterolog nu doar pentru tratarea bolii in sine, ci si pentru depistari profilactice. Nu trebuie sa va lasati pacaliti de faptul ca infectia cu virus hepatic B, C sau D nu dă mereu simptome. Spre deosebire de virusul hepatic A, virusul B poate cauza atat o forma acuta de hepatita, cat si una cronica. Hepatita B este cea mai frecventa afectiune cronica din lume.
Infectia acuta cu hepatita B
In faza acuta a hepatitei B, inflamatia evolueaza rapid si dureaza o perioada scurta de timp. De regula, recuperarea totala dureaza jumatate de an. Majoritatea celor care au hepatita B acuta vor dezvolta anticorpi si vor fi protejati de o noua infectare toata viata. Simptomele hepatitei acute dureaza, in medie, intre 1-3 luni si se caracterizeaza prin stari de greata, anorexie, indispozitie fizica si oboseala.
Hepatita cronica B apare atunci cand ficatul esueaza recuperarea totala dupa forma activa a hepatitei si poate evolua multi ani fara a genera simptome. Datele statistice spun ca peste 85% dintre adultii si 10% dintre copiii afectati de hepatita acuta B se vor reface complet, devenind imuni la o viitoare infectie.
Infectia cronica cu hepatita B
Majoritatea copiilor infectati cu virusul hepatic B vor dezvolta forma cronica a hepatitei B. Riscul cronicizarii depinde de varsta la care acestia sunt infectati. Datele statistice arata ca mai mult de 90% dintre nou-nascutii infectati, 50% dintre copiii si 5% dintre adultii infectati cu virusul hepatic B vor dezvolta pe parcursul vietii hepatita cronica.
Virusul hepatic B are o perioada de incubatie cuprinsa in medie de 100 de zile. De obicei, simptomele apar la o luna de la expunerea la virusul hepatic B, dar − atentie! − o mare parte din cei infectati nu vor prezenta nici un semn de infectie. Faza cronica a hepatitei B este asimptomatica.
Hepatita B – transmitere
Infectia cu hepatita B apare cand sange infectat intra in organismul unei persoane neinfectate. Este, de asemenea, transmisa prin sex neprotejat.
Persoane aflate la risc: persoane cu parteneri sexuali multipli sau diagnosticate cu boli cu transmitere sexuala; copii nascuti din mame infectate; receptori ai transfuziilor de sange; utilizatori ai drogurilor injectate; persoane ale caror sange ar fi putut intra in contact cu saliva unei persoane infectate cu virusul hepatic B; pacienti dializati.
Hepatita B − preventie
Vaccinarea impotriva hepatitei B este cea mai eficienta metoda impotriva infectarii cu acest virus hepatic. Vaccinul este disponibil din 1982 si preintampina infectarea cu virusul hepatic B.
Diagnosticarea hepatitei B
Medicul specialist poate diagnostica hepatita B cu ajutorul testelor de sange. Primul semn de alarma este dat de valorile transaminazelor foarte ridicate, viremie mare si AgHBs pozitiv. In Centrul Endogastrohep, viremia pentru diagnosticarea hepatitei B este gratuita!
Tratamentul hepatitei B
Evolutia naturala a hepatitei cronice B este catre ciroza hepatica si cancer. Astfel, principalul scop al tratamentului este de a stopa aceasta evolutie, eradicarea virusului fiind un tel foarte dificil de atins. Tratamentul se orienteaza catre ameliorarea simptomatologiei, diminuarea nivelului enzimelor hepatice, ameliorarea complicatiilor bolii, incetinirea progresiei bolii, dar si tratament tintit asupra virusului-inhibitie replicarii (inmultirii virale), diminuarea markerului de replicare virala AgHBe, normalizarea valorilor transaminazelor, regresia fibrozelor.