Hepatita B la femeia gravida
Hepatita B este una din cele mai transmisibile forme de hepatita de la mama la fat de pe intreg globul. Romania este tara europeana cu cea mai mare prevalenta a hepatitelor, potrivit OMS, tara noastra aflandu-se pe locul al patrulea la nivel mondial ca rata a mortalitatii cauzate de afectiunile hepatice: 44,5 decese la 100.000 de locuitori, in conditiile in care media europeana este de 15 decese.
Transmiterea virusului B si sarcina
Existenta posibilitatii de a lua virusul B pe cale sexuala este importanta. Exista riscul ca aproximativ 25% dintre cei care au contact sexual cu o persoana cu virusul B sa ia virusul de la aceasta. Este adevarat faptul ca placenta este un bun filtru pentru virusul B al hepatitei, insa, cu toate acestea, transmiterea de la mama insarcinata la copil poate sa apara in 10-20% din cazuri daca nu se ia nici o masura de profilaxie.
Datele statistice arata ca, la cei care iau virusul in primul an de viata, in 90% din cazuri virusul nu dispare din organism, iar daca virusul a fost luat in perioada 1-5 ani, riscul de a nu scapa de el este de 30%. De asemenea, daca virusul este luat dupa aceasta perioada, riscul de a ramane cu virusul este de doar 2-6%. Persoanele care au virusul hepatitei B au risc sa faca hepatita cronica, ciroza hepatica si cancer de ficat.
Desi mama va face, cel mai probabil, icter in aceasta perioada, unele femei nu vor prezenta simptome de hepatita, de aceea se recomanda testarea obligatorie a tuturor femeilor insarcinate si care vor sa conceapa un copil.
Riscul de transmitere de la mama la fat a virusului variaza în functie de varsta sarcinii la care a debutat hepatita (în cazul infectiei acute): în trimestrul I – risc 0%, în trimestrul al II-lea – 10-25%, în trimestrul al III-lea – 80-90%.
Intrucat virusul este foarte contagios, riscul ca fatul sa dezvolte hepatita B este de 10-20%, in cazul mamicilor cu antigen HB pozitiv, si chiar 90%, daca prezinta si AgHBe. Transmiterea virusului are loc in timpul nasterii prin expunerea fatului la sangele mamei si la alte fluide corporale prezente in procesul nasterii. De aceea, este indicat, pentru propria protectie, dar si pentru cea a bebelusului, ca o viitoare mama sa se vaccineze inainte de a ramane insarcinata.
Daca o femeie insarcinata este depistata pozitiv pentru hepatita B la primele vizite prenatale, va primi imunoglobulina anti-hepatita B. La nasterea copilului, bebelusul va primi si el o doza de imunoglobulina anti-hepatita B si va fi vaccinat impotriva hepatitei B la varsta de 1 saptamana, 1 luna si 6 luni. De aceea, toti nou-nascutii sunt vaccinati la nastere impotriva hepatitei B.
Copilul nascut dintr-o mama care are virusul hepatitei B nu are defecte congenitale cauzate de acest virus, dar poate avea o greutate mai mica la nastere daca mama a luat virusul in timpul sarcinii.
Initial s-a crezut ca nasterea prin operatie cezariana scade riscul de a transmite copilului virusul hepatitei B, actualmente se considera ca nasterea naturala are acelasi risc ca si cezariana de a transmite copilului virusul B al hepatitei.
In cazul in care copilul a facut imunoglobulina si vaccinul la nastere, el poate fi alaptat la san fara riscul de a-i fi transmis virusul hepatitei B.
Hepatita C si gravida
Hepatita C este o afectiune contagioasa a ficatului. Virusul hepatic C se transmite, in primul rand, prin expunerea la sange infectat, care poate avea loc in cazul consumatorilor de droguri intravenoase, transfuziilor cu sange sau produse din sange, tatuajelor cu ace/tus contaminate, echipamentului de hemodializa infectat, ranirilor cu obiecte ascutite, dar si prin comportamentul sexual cu risc crescut, precum si pe alte cai.
Transmiterea de la mama la fat
Riscul mediu al transmiterii de la mama la fat a virusului hepatic C este de 5%. Acest risc creste pana la 20% in cazul femeilor infectate si cu virusul HIV. Riscul de transmitere a bolii este direct corelat cu valoarea viremiei mamei.
Potrivit European Centre for Disease Prevention and Control, transmiterea de la mama la copil variaza intre 3 și 10% la diferite populatii. Pana in prezent, nu exista nici un vaccin valabil care sa previna imbolnavirea copilului. Administrarea de imunoglobuline la nou-nascut este inutila. Ghidul european (EASL) si cele americane (AASLD și CDC.gov) nu recomanda obligatoriu nasterea prin operatie cezariana si alimentatia artificiala pentru mamicile infectate cu VHC, deoarece studiile efectuate pana acum nu au dovedit o scadere a numarului de copii infectati, comparativ cu mamele care au nascut natural si au alaptat. Totusi, se admite ca mai trebuie efectuate studii care sa aduca mai multe date în aceasta problema. Transmiterea este influentata de nivelul viremiei (viremiile mari în trimestrul III de sarcina au risc mai mare de transmitere). Frecventa transmiterii la copil este mai mare in cazul mamelor co-infectate cu HIV, pentru care este recomandata ferm operatia cezariana, iar pentru nou-nascut alimentatia artificiala.
Din nefericire, nu exista masuri care sa previna transmiterea virusului de la mama la fat. Totusi, s-a constatat ca, la nasterea prin cezariana, riscul de transmitere se micsoreaza.
Este recomandat ca toti copiii nascuti din mame infectate cu virusul hepatic C sa fie testati pentru acest virus. Aceasta testare implica analiza sangelui pentru a evidentia prezenta virusului hepatic C in sine, si nu a anticorpilor (cum se practica in testarea adultilor). Anticorpii pot fi transmisi de la mama infectata la copil in timpul sarcinii, deci nu se poate stabili daca acestia au fost creati de sistemul imunitar al mamei sau de cel al copilului. Prin urmare, prezenta anticorpilor in sangele copilului nu implica neaparat infectia cu virusul hepatic C.
Cu toate ca nu exista studii care sa arate ca virusul se poate transmite la fat prin laptele matern, siguranta alaptatului la mamele bolnave de hepatita este inca supusa investigarii.